Turismul romanesc, prins in acelasi cerc vicios timp de 20 de ani

Revista presei: Specialistii: Subdezvoltarea infrastructurii de transport, fiscalitatea ridicata si masurile haotice, cele mai slabe puncte ale industriei ospitalitatii

Dupa zeci de ani de capitalism, turis­mul romanesc continua sa se afle la coada Europei atat in ceea ce priveste incasarile, cat si numarul de vizitatori. De tot atat timp, spun investitorii si specialistii din domeniu, persis­ta o serie de probleme nerezolvate, devenite acute: starea proasta a infrastructurii de transport, fiscalitatea prea mare sau lipsa unor strategii coerente. In interiorul acestui cerc vicios se afla turistii care se plang de calitatea slaba a serviciilor la tarife prea mari.

„Nu s-a schimbat mai nimic in ultimii 10-15 ani”. Aceasta este prima concluzie care poate fi trasa dupa raspunsul la intrebarea „care sunt primele trei carente ale turismului romanesc” adresata unora dintre cei mai importanti investitori si specialisti din tara. Starea infrastructurii din Romania, devenita subiect de glume si de sfaturi de calatorie in presa straina, este pentru majoritatea oamenilor din tu­rism o piatra de moara, ca si nivelul exa­cer­bat al fiscalitatii, lipsa unei strategii de dez­voltare pe termen mediu si lung sau chiar a unei legislatii specifice.

Fiscalitate Impovaratoare

Pentru Ion Antonescu, presedintele Marshal Turism, nivelul foarte mare al fiscalitatii din Romania este prima „frana” a industriei ospitalitatii autohtone.

De exemplu, spune Ion Antonescu, in Romania TVA pentru cazare este de 9%, in timp ce pentru serviciile de restaurant este de 24%, pe cand in Bulgaria TVA este de 9% atat pentru cazare, cat si pentru masa. La bulgari „impozitul pe profit este de 10%, iar cel pe forta de munca de 35%, pe cand la noi nivelul este de 16%, respectiv 83%”, spune presedintele Marshal. Acesta apreciaza ca starea proasta a infrastructurii precum si lipsa curateniei sunt urmatoarele puncte slabe ale turismului romanesc.

Guvernul, preocupat doar in declaratii

Radu Enache, presedintele Continental Hotels, plaseaza infrastructura de transport pe primul loc in clasamentul factorilor care trag in jos turismul autohton. „Daca se dores­te dezvoltarea industriei turismului, asa cum se afirma continuu, este nevoie de preo­cuparea guvernantilor legata de inves­titiile in turism”, puncteaza Radu Enache. Acesta indica lipsa unor facilitati precum scu­tirea de la plata impozitului pe profit pen­tru investitorii din turism (si nivelul fiscalitatii in general) drept cel de-al doilea mare handicap al industriei turismului, la care se adauga si promovarea tarii. „Promovarea Romaniei ca destinatie turistica trebuie facuta in relatie foarte stransa cu agentii de turism, in parteneriat public-privat, si nu la nivel de minister”, declara Radu Enache.

Prerogative clare pentru ministerul de resort

„Principala carenta este Legea turismului, care sa spuna exact ce prerogative are ministerul de resort”, spune Tinu Sebesanu, direc­torul executiv al Trend Hospitality. Clasa­mentul continua cu neimplicarea statului in doua directii, res­pectiv in educatia in domeniul tu­ris­mu­lui si in incentivarea (cointere­sarea) re­giunilor in ceea ce priveste implicarea in acest sector. O alta lipsa a sectorului turis­mului ar fi reglementarile incom­plete ale Codului muncii (in ceea ce priveste munca sezoniera – n.r.), spune Tinu Sebesanu.

Resursele umane, problema perena

Pentru Lucia Morariu, presedintele Eximtur, starea proasta a infrastructurii de transport urmata la o distanta foarte mare de cea specifica turismului (locuri de parcare sau de distractie, toalete publice) reprezinta principalele doua carente ale turismului autohton. Pe locul trei in clasamentul punctelor slabe ale turismului autohton  se situeaza slaba motivare a personalului care lucreaza in acest domeniu. „Resursele umane nu se pot dezvolta pana cand nu creste circulatia turistica, deci veniturile’’, spune Lucia Morariu.

Evaziune „intangibila”

Joseph Goschi, presedintele Unita Turism, pune pe primul loc in topul punctelor slabe starea infrastructurii de transport, situatie care are toate premisele sa se mentina si pe viitor, de vreme ce „nu exista programe coerente de investitii”. Multitudinea de institutii cu atributii de control, care creeaza o presiune nedorita asupra companiilor care lucreaza corect, la care se adauga fenomenul evaziunii fiscale in turism „de care nu se atinge nimeni”, dar care favorizeaza o concu­renta neloiala unitatilor hoteliere care lucreaza cinstit, constituie alte „tare” ale industriei serviciilor turistice din tara.

Caruta inaintea boilor: promovare si apoi dezvoltare

Ciprian Popescu, reprezentantul tour-operatorului german  TUI in Romania, puncteaza ca prima lacuna a industriei ospitalitatii autohtone o reprezinta neimplementarea unei strategii coerente de dezvoltare, bazata pe studii de specialitate pe termen lung. „Din punctul meu de vedere, intai trebuie sa ne facem «curatenie in casa» – si pentru asta avem un masterplan de dezvoltare a turismului (neaplicat de ani buni, care cuprinde liniile directoare de dezvoltare a turismului – n.r.), apoi urmeaza promovarea si intre timp ar trebui pietruite si drumurile”, puncteaza reprezentantul TUI in Romania.

La „concurenta” cu Panama sau Cambodgia, Romania continua sa atraga cel mai mic numar de turisti din statele vecine membre ale UE, declinul de anul trecut urmand si in acest an.

  • Tara noastra a incasat din turism doar 354 mil. euro in primul semestru din 2010, cu 92 milioane de euro mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut.
  • In prima jumatate a acestui an (S1), numarul turistilor straini care au vizitat tara a scazut cu 3,4% comparativ cu aceeasi perioada din 2009, ajungand la 3,33 milioane.
  • State precum Turcia au profitat de pe urma crizei, reusind sa atraga in S1 un numar in crestere de straini, de 9,7% fata de aceeasi perioada din 2009.
  • Romania a primit, anul trecut, potrivit INS, un numar de 1,275 milioane de turisti straini, un regres de 13% comparativ cu 2008. Datele BNR privind balanta de plati din turism arata pe 2009 intrari de 882 de milioane de euro (aproape 1,2 miliarde de dolari).
  • In Bulgaria, potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), au sosit, in aceeasi perioada, 5,739 milioane de turisti straini, care au cheltuit 3,72 mld. USD.
  • Ungaria a fost vizitata anul trecut de 9 milioane de straini, care au lasat in tara vecina 5,63 mld. USD.
  • Cehia a atras putin peste sase milioane de turisti straini, castigand aproape 6,5 mld. USD de pe urma lor.
  • Croatia a incasat 8,88 mld. USD de la cei 9,3 milioane de turisti straini, anul trecut, iar Polonia 9 mld. USD de la 11,9 milioane de straini.
  • Austria a primit in 2009 peste 21 de milioane de turisti straini, care au cheltuit 19,4 mld. USD.
  • Franta, cea mai vizitata tara din lume, cu 74,2 milioane de sosiri internationale, a avut incasari de 49,4 mld. USD.
  • Peste 52 de milioane de turisti straini au vizitat Spania anul trecut, generand venituri de 53 mld. USD.
  • Grecia a castigat anul trecut 14,5 mld. USD de pe urma celor aproape 15 milioane de turisti straini.
  • Turcia a castigat 21,25 mld. USD de la cei peste 25 de milioane de vizitatori.
  • Cambodgia a atras in 2009 doua milioane de straini, pe cand Panama a atras aproximativ acelasi numar de straini ca si Romania si a incasat aproape 1,5 mld. USD.

Sursa: Financiarul

This entry was posted in Uncategorized and tagged . Bookmark the permalink.

Comments are closed.